Skip to content

Poezie

Source: Poezie
APOLOGETUL

Mulți chemau – slujind conceptul, oratori din depărtare Apologetul Ioan, Nițu, Mihalaș, supranumit ”doctorul”
Noi aveam apologetul, chiar la noi în Adunare în al nouălea deceniu de viață, foto de pe TVRi
Nu de neam de Alexandria… cu Apollo – o rădăcină
Ci, un ”made în Romania”, din creștina Bucovină
F.Ap.18:24,25
Deci mi-am folosit pregetul, ca prin câteva clișeie
Să schițez apologetul ”Evanghelicul”- scânteie
Cu harul isprăvniciei și cu duh de apostolat
Dând impuls Evangheliei, pe un fond documentat

Mama mea – om de la țară, ascultând apologetul,
Exclama, cu foc și pară: ”Eu l-ascult, ca pe profetul”
Când i-am dăruit surpriza, s-aibe în casă Apologetul
Cu groștior i-a dat remiza – (pe la noi, ăsta-i șerbetul)

Orice Evanghelizare – toți menționau preceptul:
”Să veniți cu orișicare… dar să vină apologetul”
Gurahonț – în plin serviciu la amvon trosni biletul:
”Mai scurtați din ”exercițiu”, să-auzim pe apologetul”

Ștei – o urbe din Ardeal: – ”Destul… solo și duetul
Vrem și noi cei de local să-ascultăm apologetul”
Sălaj – Pria cu”cvartetul” – slujba nunții în plin zăvoi
Primar – Soanea: -”Apologetul… să mai vină pe la noi”

Ateiștilor ”nămetul”, să-l destrami, să-l dai la-o parte
Pui în față apologetul… luminând pe cei cu carte…
Că cei plini de învățături nu cedează așa ușor
Numai cel tare în Scripturi, sparge greu înghețul lor

După ce a cedat ”nămetul”, e plăcut ca să-se vadă
Cum abundă tineretul și în ”vie” și-n ”livadă”
Mai ușor să cânți ”prohodul”, unor ”fiare” biruite
Decât să-te lupți cu modul, cum pot fi domesticite

Dar aveam și noi ”căprarul” care glumea cu ”dictatul”
Și prolifera amarul socotindu-se… împăratul…
Înduram cu greu zbierătul unor tehnici… tărăboi
Alintați că-Apologetul, sufere în rând cu noi !

Plicticoasă schița, textul, cu detalii de eroi…
Și-ntrebați: apologetul, o fi vre-unul… printre noi?
Astăzi, plin nonagenar Evanghelistul arcaș…
Omul cult, dar și cu har – Ioan Nițu Mihalaș
2004

Advertisements

Noapte de Iarna sub Meseş

taborsinai

 

NOAPTE de IARNA sub Meseş

 Autor: John I. Nicorici

Fulgi de nea de peste Meseş, învelesc tot satul
Fofoniţi în cuşme, fercheş, mormăie tot natul
Vârful Măgurii sta ţintă, înălţat în zare
Cu Vlădeasa el cuvântă… de din depărtare !
 
Despre ce e dat din Ceruri, rânduit să vină
Peste întinderea de dealuri, habitat şi tină.
Iar  la limita  terestră , parcă-un franj de soare
O imagine ecvestră… atârnată-în zare !
                     (Mt.5:45)
Un cuptor de lavă-arzândă, caldul, bunul soare,
Pleacă  la porunca Sfânta, în lunga lui cărare. 
Şi ne lasă pradă nopţii, în ocean de ceaţă
 Iar peste, ”Iordanul morţii”, “marea dimineaţă” !
 
Melancolic înving ofu, şi admir tăcut,
Pare-a fi un ”Tohu-Bohu”, ca la “Început “.
Când oceane de-întuneric, unduiau văzduhul;
Singur Dumnezeul Veşnic, se mişca în Duhul ! 
                            (Gen.1:2)
Negurile-încet coboară, de pe culmi colţate, 
Şi-învelesc întreaga ţară, pâna hăt, departe…
Universul a stins lampa, pentru-întreaga fire,
Stau la scut plugul…

View original post 176 more words

Noapte de Iarna sub Meseş

 

NOAPTE de IARNA sub Meseş

 Autor: John I. Nicorici

Fulgi de nea de peste Meseş, învelesc tot satul
Fofoniţi în cuşme, fercheş, mormăie tot natul
Vârful Măgurii sta ţintă, înălţat în zare
Cu Vlădeasa el cuvântă… de din depărtare !
 
Despre ce e dat din Ceruri, rânduit să vină
Peste întinderea de dealuri, habitat şi tină.
Iar  la limita  terestră , parcă-un franj de soare
O imagine ecvestră… atârnată-în zare !
                     (Mt.5:45)
Un cuptor de lavă-arzândă, caldul, bunul soare,
Pleacă  la porunca Sfânta, în lunga lui cărare. 
Şi ne lasă pradă nopţii, în ocean de ceaţă
 Iar peste, ”Iordanul morţii”, “marea dimineaţă” !
 
Melancolic înving ofu, şi admir tăcut,
Pare-a fi un ”Tohu-Bohu”, ca la “Început “.
Când oceane de-întuneric, unduiau văzduhul;
Singur Dumnezeul Veşnic, se mişca în Duhul ! 
                            (Gen.1:2)
Negurile-încet coboară, de pe culmi colţate, 
Şi-învelesc întreaga ţară, pâna hăt, departe…
Universul a stins lampa, pentru-întreaga fire,
Stau la scut plugul şi sapa, zac în adormire !
 
Fiarele pădurii aleargă, parcă disperate,
Spre-o imaginară pradă, ce-o „zăresc” departe.
Vis a fost şi oprind goana, de foame chircite,
Se înşiruie pe coama, cetăţii adormite…! 
 
Urletul de-înfometare, peste văi şi râpe,
Ca  în ritmuri de fanfare, liniştea o rupe.
Dinspre culmi şi alte vârfuri, altul cor de fiare,
Peste sat,  pufnind din chiurchiuri, sar la provocare ! 
 
Orchestraţia se-încinge, parcă ar fi un teatru,
Focu-însobe frigu-învige, şi-adoarme tot satu !
Fulgi în mii, de milioane, umplu atmosfera,
Ca sub plapumă adoarme, legănată,Terra… !
        – 26 april 2009, Mozes Lake, WA., USA              
 

Index :

-Lavă = materie lichid-vâscoasă, de origine vulcanică.
-Ecvestru = Imagine de călăreţ, profilată pe orizont.
-Iordan = râul trecut miraculos de Israel, la intrarea în Canaan.
-Tohu-Bohu = în ebraică ”Pustiu şi gol”, Pământul, la Creaţie (gen.1:2)
-Chircite = îndoite, pipernicite.
-Chiurchiuri = regionalism,coşuri de fum.
-Vârful Măgurii = vârf record al Munţilor Meseş, care străjuiesc zona, 997m.
-Vlădeasa = campionul, Apusenilor de Vest ,1848 m.
-Nat = neam, naţie.
-Fercheş = strâns bine şi cu gust.